Powered By Blogger

duminică, 24 noiembrie 2013

Gând despre... Bogdan Bratiş

Bogdan Bratiş, tânărul de 17 ani care cântă, compune şi trăieşte frumos...
L-am cunoscut pe Bogdan la un ... cerc pedagogic. M-a uimit prin dezinvoltura cu care s-a adresat unui public format din peste 50 de profesoare de limba română, declarându-ne că a compus o melodie "special pentru noi, în noaptea de dinainte". Îşi scrisese singur versurile, îşi alcătuise singur linia melodică şi părea atât de sigur pe el, atât de încrezător că o să ne surprindă plăcut! Am uitat brusc de oboseala unei zile lungi şi l-am ascultat pe tânărul despre care am ştiut din prima clipă că o să-l revăd.
A urmat apoi concertul trupei Inedit desfăşurat pe scena Filarmonicii sătmărene. Fusesem invitată de o elevă care cântă sub îndrumarea profesorului Sorin Berindei. Am descoperit cu plăcere că mulţi elevi din "Stanca" sunt pasionaţi de muzică şi au ales să îşi petreacă timpul liber cântând alături de domnul profesor de la Palatul copiilor din Satu Mare. Printre aceşti tineri talentaţi şi frumoşi l-am zărit din nou pe "creţul" de la cerc. În scurtă vreme, Bogdan a devenit elev al Colegiului Naţional "Doamna Stanca". Am descoperit în el un tânăr sensibil, cu un suflet extraordinar, un tânăr ambiţios care crede în talentul lui şi care este receptiv la chemările celorlalţi.
Bogdan a fost prezent la multe evenimente. A câştigat simpatia colegilor săi liceeni, a oferit mult fără să ceară nimic în schimb, a convins juriul la atâtea competiţii, a trăit prin muzică şi a dăruit oamenilor bucurie. Sunt mândră de Bogdan şi îl admir.
Nu sunt fanul emisiunilor de divertisment (am redus drastic timpul petrecut la televizor în ultimii ani), nu urmăresc show-uri care promovează comercialul (din aceeaşi lipsă acută de timp) şi nici nu vreau să conving pe nimeni că televiziunea ne face viaţa mai bună. Dar în această seară voi urmări X Factor. Am să-l votez pe Bogdan Bratiş înainte de toate pentru că ştiu că merită o şansă. Bogdan este unul dintre tinerii români care a găsit singur drumul spre reuşită. Într-o ţară care nu face mai nimic pentru a-i promova şi a-i susţine pe cei care mai cred în împlinirea pesonală pe aceste meleaguri, în ieşirea din tipare şi în promovarea valorilor.
Povestea lui Bogdan Bratiş, tânărul de 17 ani din Satu Mare, este povestea unui luptător.

sâmbătă, 23 noiembrie 2013

Gânduri de ...mamă

         Rareori te pregăteşte viaţa pentru evenimentele ce vin. Categoric, în viaţă nu e ca la şcoală unde înveţi lecţia cu răbdare, aplici noţiunile noi în exerciţii care cresc în dificultate, recapitulezi şi apoi dai examenul. Viaţa năvăleşte peste tine cu trăiri neexersate, cu examene neprogramate şi cu clipe în care simţi că se clatină pământul sub picioarele pe care le ştiai bine înfipte în experienţa anilor trecuţi cu rost. 
         Mi-am dorit să fiu mama unei fetiţe şi Dumnezeu mi-a ascultat ruga. Am uneori sentimentul că primim copiii în dar ca să ne retrăim prin ei viaţa la alte dimensiuni. Alteori, simt că a fi mamă este o responsabilitate care adună toate energiile din noi şi le canalizează spre un drum cu destinaţie incertă. Oricâtă luciditate ar încăpea în mintea de mamă, există un moment în care înţelegi că pruncul tău are aripile pregătite pentru un zbor al lui şi numai al lui. Simţi că eşti parte din el, dar trebuie să te dai la o parte. Nu e timp de recapitulări. Doar de trăiri şi de clipe.
         Sunt o mamă fericită. Şi starea aceasta se datorează Teodorei.



duminică, 9 iunie 2013

Gând despre Bistriţa

Un oraş frumos, cu oameni primitori, cu soare în suflet. Bistriţa la început de iunie a fost o revelaţie pentru mine.
Pretextul? Concursul Naţional "Lectura ca abilitate de viaţă". Ecoul unui proiect frumos despre abilităţi de viaţă şi despre dascăli adevăraţi (proiect încheiat în 2012 şi în care am cunoscut-o pe Monica Halaszi, un om deosebit; proiectul MECTS în parteneriat cu FDSC mi-a adus prietenii de care aveam atâta nevoie: Adriana, Silvia, Laura, Vlad, Gabi, Corina. Le-au urmat nonformalii şi de-aici povestea e a ...Micului Prinţ).  
Pornisem la drum dintr-un Sătmar ploios şi am întâlnit la Bistriţa aceeaşi ploaie rece, prea rece pentru un iunie care altă dată impunea să te adăposteşti în locuri răcoroase. Credeam, până mai ieri, că toate oraşele sunt urâte sub perdeaua stropilor reci. Bistriţa m-a contrazis. Mi s-a părut de la început un oraş pe care ploaia îl face mai proaspăt, mai verde, mai... altfel. Au fost apoi oamenii: profesoarele de limba română cu suflet cald şi cu priviri ce te învăluiau reconfortant. Şi-au mai fost apoi plimbările prin oraşul ce m-a fermecat, discuţiile cu oamenii mari şi cu tinerii jurnalişti liceeni, fabuloasa Sinagogă unde s-a deschis concursul, concertul deosebit al Adei Milea, aleile pe care mi-am plimbat paşii până târziu în noapte, liniştea acestui oraş care se construieşte frumos, uniformele liceenilor din Bistriţa, aniversarea Laurei - un om pe care îl admir şi îl respect, concursul de dezbateri cu moţiuni ce au deschis drumul unor idei interesante.
A mai fost şi cel mai emoţionant moment: reîntâlnirea cu Camelia, colega mea de facultate. Anii care au trecut  i-am şters în câteva secunde, regăsindu-ne printre frumoasele amintiri ale studenţiei.
Da, mi-a plăcut la Bistriţa. Totul. M-am bucurat de fiece clipă şi am trăit intens fiecare moment.
M-am bucurat să simt că există în România un oraş plin de viaţă. O viaţă care pulsează la fiecare pas, armonizând frumos un trecut asumat cu un prezent modern, cochet.
Am plecat din Bistriţa într-o zi cu soare. Aveam în bagaj experienţe noi şi în suflet o stare de graţie.
Mulţumesc!

sâmbătă, 20 aprilie 2013

gând despre primăvară şi despre ... Bucureşti


o magnolie de care îmi voi aminti cu drag...

Bucureşti, aprilie 2013

luni, 15 aprilie 2013

Gând despre muzică şi poezie...

În seara asta mă răsfăţ...
Poate găsesc răspunsul la întrebarea maestrului :)